Staking-ul a fost văzut odată ca una dintre cele mai simple și sigure modalități de a genera venit pasiv în universul cripto. Logica părea de neînvins: trebuie doar să îți blochezi monedele în rețea, să contribui la securitatea ei și să primești recompense proporționale. Cu toate acestea, în 2025, acest joc s-a schimbat.

Rendimente mai mici, noi tehnologii precum Tokenii de Staking Lichid (LST) și reguli de reglementare mai stricte redesenează piața. Pentru a decide dacă staking-ul mai merită, este necesar să înțelegem acest nou peisaj și să ajustăm strategia.

Ar continua staking-ul să fie cea mai bună modalitate de a gândi la venit pasiv în cripto? Despre asta vom discuta în acest articol.

Randamente: cum stau rețelele principale astăzi

În primii ani de popularizare, era comun să vezi protocoale oferind două cifre de APY (randamentul procentual anual).

Astăzi, cu rețele mai mature și o participare în creștere, randamentul a scăzut — dar rămâne competitiv comparativ cu investițiile tradiționale. Să vedem cum stau lucrurile în unele dintre cele mai importante:

  • Ethereum (ETH): după actualizarea Shanghai din 2023, care a permis retragerile, rata medie a fost între 3% și 5% pe an. Intrarea unor validatori instituționali mari a crescut concurența, presând APY-ul în jos;

  • Solana (SOL): continuă să plătească între 6% și 8% pe an, dar necesită atenție la volatilitate și la istoricul de instabilitate tehnică al rețelei;

  • Cardano (ADA): menține consistența cu 4% până la 6% pe an prin delegarea către stake pools;

  • Alte rețele precum Cosmos, Polkadot și NEAR ajung să ofere între 9% și 18%, dar raportul risc-recompensă este mai sensibil, deoarece token-urile mai puțin consolidate pot suferi scăderi abrupte de preț.

Punctul central este că APY-ul nominal nu spune întreaga poveste. Randamentul real depinde de aprecierea sau deprecierea activului — dacă token-ul scade cu 30% în an, un randament de 8% nu va fi suficient pentru a compensa.

Este important să iei în considerare acest aspect, deoarece randamentul are, de asemenea, o legătură directă cu cotația unei cripto. Nu are sens să ai un randament foarte ridicat cu două cifre și, din cauza unor probleme structurale care afectează proiectul, cotația să fie extrem de scăzută.

LST-uri: staking cu lichiditate

Una dintre cele mai relevante schimbări din ultimii ani este popularizarea Liquid Staking Tokens (LST-uri). Când faci staking tradițional, fondurile tale rămân cu lichiditatea înghețată până la sfârșitul perioadei de lock-up, care poate dura zile sau săptămâni.

Cu LST-uri, primești un token care reprezintă poziția ta în staking (de exemplu, stETH de la Lido sau mSOL de la Marinade). Acest token poate fi vândut, schimbat sau folosit ca garanție în protocoale DeFi — toate acestea în timp ce continuă să genereze recompense.

Avantaje:

  • Flexibilitate pentru a mișca capitalul fără a pierde randamentul - deoarece există o lichiditate blocată, dar tu continui să miști token-ul care reprezintă acest staking;

  • Posibilitatea de a amplifica strategia, folosind LST-uri în pool-uri de lichiditate sau platforme de împrumut.

Dezavantaje:

  • Risc de tracking error: LST-ul se poate devaloriza în raport cu activul original;

  • Dependența de smart contracts, care pot suferi defecțiuni sau atacuri.

Pentru cei deja familiarizați cu DeFi și care înțeleg cum să evalueze riscurile contractelor inteligente, LST-urile pot fi un mod de a îmbunătăți eficiența capitalului. Dar pentru cei care preferă simplitatea, staking-ul tradițional rămâne mai direct.

Restaking: noua frontieră

Pe lângă LST-uri, un concept în creștere este restaking-ul — folosind activele în staking ca bază pentru a valida alte rețele sau servicii, primind recompense suplimentare. Platforme precum EigenLayer permit reutilizarea staking-ului de ETH pentru a oferi securitate altor protocoale.

Această abordare poate crește randamentul total, dar acumulează și riscuri: dacă există probleme în rețeaua secundară, investitorul poate suferi penalități (slashing) chiar și în stake-ul original.

Am spune că, deși sunt modalități diferite, riscul restaking-ului este destul de similar cu cel al LST-urilor.

Riscuri reglementare: ce este pe radar

Creșterea staking-ului a atras atenția regulatorilor din întreaga lume. Și, în acest moment, avem mișcări care au loc pe piețele relevante.

În Statele Unite, SEC a dat în judecată companii pentru că au oferit staking clienților de retail fără înregistrare. În unele cazuri, platformele au fost obligate să închidă serviciul.

În Uniunea Europeană, regulamentul MiCA aduce linii directoare pentru ca bursele și furnizorii de staking să respecte standarde de transparență și securitate.

Impacturi pentru investitor:

  • Posibilitatea de restricții pe țară, limitând accesul la anumite servicii;

  • Obligații fiscale, deoarece în multe jurisdicții recompensele sunt impozitate în momentul primirii;

  • Necesarul de a alege platforme care respectă normele locale pentru a evita riscurile juridice.

Pe de altă parte, merită subliniat că reglementarea poate fi, de asemenea, o oportunitate: din momentul în care o piață reglementează o nouă clasă de active, aceasta devine disponibilă pentru toate persoanele care se află într-o anumită jurisdicție. Cu alte cuvinte: este mult mai mult o extindere pe partea cererii decât o restricție a activităților.

De ce staking-ul merită încă?

Chiar și cu randamente mai mici și reguli mai stricte, staking-ul rămâne relevant pentru cei care:

  • Ai o viziune pe termen lung asupra activului pe care îl blochezi;

  • Cauți venit pasiv legat de un proiect solid;

  • Vrei să contribui la securitatea și descentralizarea rețelei.

Staking-ul este, de asemenea, o piesă centrală în modelul Proof of Stake: fără el, rețeaua își pierde securitatea. Participând, investitorul nu caută doar profit, ci întărește și ecosistemul.

Practici bune pentru 2025

Pentru a profita de potențial și a minimiza riscurile în Staking, este bine să urmezi câteva linii directoare:

  1. Diversifică: combină staking-ul tradițional și LST-urile; distribuie între rețele diferite;

  2. Cercetează validatorul: uptime ridicat, taxe mici și un istoric solid sunt esențiale;

  3. Cunoaște lock-up-ul: perioadele variază în funcție de rețea și pot afecta lichiditatea ta;

  4. Monitorizează piața: APY-urile pot schimba rapid, mai ales în token-uri volatile;

  5. Fii atent la promisiuni nerealiste: randamentele mult peste medie de obicei ascund riscuri mari sau scheme frauduloase.

Secretul este să echilibrezi securitatea și oportunitatea

Staking-ul în 2025 nu mai este "mina de aur" de acum câțiva ani, dar rămâne o strategie consistentă pentru investitorii informați. Secretul constă în a combina securitatea cu eficiența: alege rețele de încredere, evaluează scena reglementărilor, diversifică și profită de instrumente precum LST-uri și restaking cu responsabilitate.

Cu aceste precauții, staking-ul rămâne o modalitate solidă de a genera venit pasiv și de a participa activ în viitorul finanțelor descentralizate.

Și tu, dacă nu faci încă staking, te gândești să faci după ce citești acest articol?

#staking #earn #rendapassiva #BinanceHODLerDOLO

---

Imagine disponibilă în Freepik