Când banii intră... creierul tău intră în concediu plătit. Ciudat, nu? Dar este real.
Când ești falit, creierul tău devine o fabrică de creativitate. Inventezi afaceri în somn, ai planuri care explodează ca niște rachete, vezi oportunități în firimituri de pâine. Te gândești cum să multiplici 1000$ în 10.000$ ca și cum viața ta depinde de asta. Pentru că, de fapt... viața ta depinde.
Dar ziua în care intră banii, brusc, devii filozof. Caietele tale de idei dispar, nopțile tale albe se transformă în dimineți leneșe, iar visele tale devin sieste. Petreci mai mult timp cheltuind decât gândind. Imaginația ta își ia o pensionare anticipată.
Rezultatul : banii care ar fi trebuit să te elibereze devin anestezicul tău.
Consecință : vei deveni din nou sărac, dar de data aceasta cu regretul că ai adormit la volanul propriei tale reușite.
Și trebuie să spunem adevărul crud : mulți dintre voi nu au o problemă de bani. Aveți o problemă de disciplină. Pentru că nu sărăcia ucide, ci lenea care se instalează de îndată ce frigiderul este plin.
Privește bine în jurul tău :
Sărăcătura are întotdeauna un plan.
Bogatul de trecere are întotdeauna o scuză.
Și cel care a gustat puțin din bani crede că s-a terminat… începe să meargă cu umerii sus, dar contul său bancar deja se târăște pe jos.
Adevărata cruzime ?
Nu te-ai născut să fii sărac, dar vei sfârși sărac dacă creierul tău nu este activ decât atunci când stomacul tău strigă de foame. Pentru că banii iubesc ideile, nu leneșii.
Deci, reține asta ca un tatuaj mental :
Dacă geniul tău se activează doar când ești sărăcit, ești condamnat să rămâi sărăcit toată viața.
Banii nu ucid ideile. Ești tu cel care îți ucide ideile lăsându-te purtat de confort.
Morală : învață să ai aceeași foame când farfuria ta este goală și când este plină. Altfel, vei petrece viața inventând proiecte cu burta goală și îngropându-le cu burta plină.