
Când am început să postez, nu aveam un plan clar.
Pur și simplu am tranzacționat și am împărtășit. Dacă aveam o ordină frumoasă, o postam, iar dacă era greșită, uneori o postam și pe aceea. În general, a fost destul de impulsiv, nu m-am gândit prea mult la construirea unui canal sau la dezvoltare.
Dar după aproximativ 6 luni, ceea ce s-a schimbat cel mai mult nu a fost numărul de urmăritori.
Ci a fost modul în care gândesc când tranzacționez.
În trecut, îmi plăcea să mă las dus de piață. Vedeam ceva și voiam să intru, uneori din FOMO, alteori cu ezitare. Fiecare ordine aducea un sentiment de presiune, gen trebuie să fie corect, trebuie să câștig.
Acum e puțin diferit.
Am început să privesc piața mai calm. Nu trebuie să fac trading tot timpul. Și când intru în ordine, sunt mult mai clar asupra motivului pentru care am intrat.
Un lucru la care nu m-am gândit este că postarea ajută să mă îmbunătățesc atât de repede.
Când îți pui gândurile pe hârtie, nu poți să te „auto-înșeli”. Fiecare ordine, fiecare unghi de vedere lasă o urmă. Acolo unde ai greșit, unde ai avut bias greșit, treptat, când te uiți înapoi, devine foarte clar.
E ca și cum ai face trading și te-ai auto-evalua în fiecare zi.
Urmărirea a crescut, dar nu într-un mod exploziv. Crește încet, dar simt că e „real”.
Mai important, încep să am urmăritori, interacțiuni, întrebări despre punctele de vedere. Unii intră în aceleași ordine, alții contestă. Natural, tradingul nu mai pare atât de izolat.
Pentru mine, aceste 6 luni nu sunt despre a deveni KOL sau ceva grandios.
Pur și simplu, de la un trader destul de emoțional...
Acum încep să fac trading mai sistematic.
Și poate că asta este cea mai valoroasă chestie.
